orgasm
Sexualitate

Cât tărăboi face domnul Orgasm când vine pe la mine

Mă gândeam deunăzi că ar trebui să-mi mai actualizez și eu recitalul de exclamații care-mi însoțesc orgasmele, că m-am plictisit de Fuck! și Oh, God! ca de mere pădurețe. Nu mai știu când am început să zbier în engleză, sau dacă m-am extaziat vreodată în română –cred că am zis într-o vreme Da!, însă nimic special, niciun anunț de genul Păzea că termin! sau Hai că-mi vine!, cum am mai auzit pe la alții. Îmi amintesc doar că după ce-am avut primul meu orgasm în timpul unei partide de sex cu un mascul, am început să cânt Hit the road, Jack.

Așa că ce m-am gândit eu? Să zic la următorul orgasm primul lucru care-mi vine-n minte. Am zis că n-are rost să mă pregătesc cu vreun text, că mai bine fac pe Hannah Spontana și creez pe loc un super acompaniament pentru orgasm.

Doar că după ce mi-am ținut gura încleștată în timp ce orgasmul trăgea de fiare și se făcea ditamai mușchea, amenințându-mă din când în când c-o să mă pună cu botul pe labe, c-o să văd eu pe dracu’ și din astea, când a venit momentul m-am trezit că răcnesc aceleași texte vechi. Ohgodfuckaaaaammmmrhhhhfuckfuckfuck! Nu doar că n-am fost în stare să compun un slogan mișto pentru orgasmul meu, dar am și mârâit de vreo două ori. În plus, mă durea fix în pix de ce-mi ieșea pe gură.

Asta pentru că în timpul orgasmului creierul își dă shut down aproape peste tot, inclusiv în cortexul prefrontal, care se ocupă cu luatul deciziilor bune, cu controlul impulsurilor, cu chestii de organizare și planificare. Nu-i de mirare că am ignorat complet planul inițial și că nu mă interesa nici cât un căcat pansat ce răcneam. Puteam să-ncep să cânt de data asta Ola ola eee, sunt chinez, ola ola eee, japonez! dacă așa-mi venea, dar nu mi-a venit, și poate că e mai bine.  Sinceră să fiu, cânt ca o pisică jigărită.

Am mai vrut eu cândva să exersez niște practici de magie sexuală, adică, pe scurt, să fac niște exerciții de concentrare în timpul orgasmului pentru a manipula realitatea conform dorinței mele. Nu mi-au ieșit, dar asta nu spune nimic despre ritualuri în sine, ci despre faptul că mă las prea ușor subjugată de plăcere. La urma urmei, sunt un omuleț plin de vicii, cu foarte puțină răbdare și prea multă țâfnă ca să las lucrarea magică să-mi strice distracția.

Pentru că în mintea mea e super party când vine orgasmul. Ce zic eu în mintea mea, peste tot prin mine e o dulce nebunie. Clitorisul nu mai poate de bucurie, bucile aplaudă și țâțele dansează. Pe dinăuntru am un stroboscop care face o atmosferă așa de mișto că ochii-și trag obloanele, să nu dau cu lasere-n pereți și să stric tapetul. E suficient ca Marele O să facă un semn, că până și creierul pune pauză și trage-o dușcă de extaz pur.

Și după aia, când se duce orgasmul la el acasă, în țara orgasmelor, toate organele vorbesc cu admirație despre el:

-Ai văzut, băi, sfinctere, ce cool a fost orgasmul ăla? Și râdeai de mine când făceam exerciții Kegel, ziceai că n-or să-mi folosească.

-Da, vaginule, bine că ești tu deștept, ce să zic. Și ce dac-am scăpat un pârț? Marele O nu pune la suflet chestiile astea, că-i prea de gașcă, dude!