ritualul de inițiere
De-ale imaginației

Zeii nu încap dedesubt – Ritualul de inițiere (14)

Prin adolescență mă apucase mania gătitului. Coceam biscuiți și dădeam cu ei de-azvârlita, nu pentru că nu ar fi fost gustoși în alte circumstanțe, ci pentru că erau aproape cruzi. Mi-era greu să pricep cum trece timpul în cuptor, așa că îi scoteam mereu prea repede. Mâncam totuși doi-trei, până mă apucau crampele și trânteam cu ciudă în coșul de gunoi bucățile de cocă necoaptă, dar care aveau potențial să ajungă niște biscuiți delicioși și aromați, cu multă esență de rom.

Am în mine o fetiță foarte grăbită, care tropăie nerăbdătoare din picioare ori de câte ori vede că am treabă. Stau pe budă? Stai deja de două minute, lasă, mai faci caca și altădată! Dau un examen? Gata, nu mai verifica, las’ c-ai scris bine, du foaia acum, prima, prima, prima! Vocea fără trup a organizației secrete Inonora mă întreabă dacă-s pregătită? Super, zi că da și vezi tu după aia! Poate n-o să ajungi la închisoare, la spital sau pe mâna recuperatorilor.

-Cea mai pregătită io sunt! am zis în casa goală și mi s-a părut că aud aplauze, dar nu era decât cățelul care-și lipăia lăbuțele pe parchet.

Micul chihuahua m-a tras de șiret într-un fel de cămară ale cărei rafturi erau pline cu jucării sexuale în loc de borcane cu murături. Erau etichetate și așezate pe categorii. Am văzut vibratoare clasice, vibratoare iepuraș, baghete Hitachi cu cap bulbos, oușoare vibratoare cu telecomandă, fără telecomandă, în formă de ruj, în formă de glonț sau în formă de bec, dildouri realiste și mai puțin realiste, cu vene și fără vene, cu coaie și fără coaie, cleme pentru sfârcuri, dopuri anale, bile Ben-Wa, bărbați gonflabili, femei gonflabile, femei din silicon, cu sâni uriași, fără cap, mâini și picioare, cuști pentru penis și alte chestii pe care nu-mi imaginam cum le-ar putea folosi cineva. Cățelul a lătrat scurt, informându-mă că nu e de acord cu atâta destrăbălare, și a plecat de lângă mine. Eu am rămas să număr dildourile cu coaie, atât de bulversată eram. Număram și bombăneam nedumerită în fața abundenței de instrumente destinate plăcerii. Nu reușeam să pricep de ce nu vine nimeni, mă, da’ nimeni! să mă-ntrebe de sănătate, să-mi ofere o dulceață, o cafea, cum se obișnuiește.

Abia când m-am apucat să număr dildourile negre, Vocea s-a îndurat să mă bage iar în seamă. Mi-a zis să-mi aleg un glonț vibrator și să mă duc în camera 17 de la etaj. Am luat unul mov, curbat, apoi am urcat ascultătoare scările. Însă când Vocea mi-a spus să mă dezbrac că-ncepe Inițierea m-am rățoit la pereți:

-Știi ceva? Vreau să văd și eu cu cine vorbesc. Înțeleg că ești o super societate secretă și din astea, dar nu-i frumos să mă lași să bântui singură prin casă și după aia să-mi spui din senin să-mi dau țoalele jos. Nu-i OK, pricepi? Și, apropo, până la urmă nu mi-ai explicat de ce a fugit tipul despuiat de aici, am gesticulat cu glonțul prin aer.

-El nu era pregătit, a răspuns Vocea după câteva secunde în care mi-am auzit doar inima bubuind suspect.

-Ce i-ai făcut?

-Noi nu facem nimic candidaților. De aceea există Cămara.

-Câți sunteți?

-Noi suntem Sfatul.

-Nu asta am întrebat, dar mersi. Era următorul punct de pe listă.

-Tu ești pregătită. Celălalt nu a reușit să treacă la gradul V.

-Gradul V? Ce era gradul V, ceva cu partener sau… ah. Mda, am mormăit înțelegând ce voia să spună Vocea. Sex anal.

-Tu nu trebuie decât să accezi la gradul I acum. Ar trebui să fie cel mai simplu lucru din lume, doar nu e prima dată când te masturbezi, nu? Am clătinat din cap încercând să fac un calcul rapid. De la 3 ani, de vreo 2-3 ori pe săptămână, uau. Trei mii și ceva de sesiuni de autoerotism. Chiar ar trebui să fiu expertă. Acum dezbracă-te! mi-a ordonat Vocea. Testul e foarte simplu. Trebuie să aprinzi lumânarea de pe noptieră.

Cei mai mulți oameni se trezesc cu gloanțe-n cele mai nepotrivite locuri, când le e lumea mai dragă, așa că măcar din punctul ăsta de vedere puteam să mă consider privilegiată. În plus, toată situația mă excita puțin. Ideea că un Sfat întreg, oricâți membri ar fi avut, mă urmărea de undeva în timp ce mă dezbrăcam și mă masturbam cu un glonț vibrator mov, avea farmecul ei. Ca să nu mai spun de partea în care trebuia să-mi încarc magic orgasmul și să fac ca bricheta. Mi-am simțit țukuma pulsând și umezindu-se, așa că n-am mai stat pe gânduri. Am scăpat repede de haine, le-am aruncat pe un scaun, m-am întins pe patul imens, cu baldachin, foarte gotic de fel, și am respirat adânc de câteva ori.

Citisem despre inițierea în gradul I. Era, într-adevăr, mai simplu să obții primul grad decât pe celelalte, dar în același timp era incredibil de greu. O dată, pentru că eram novice, cu toată experiența mea în masturbare. Una e să-ți atingi clitorisul în timp ce te uiți la o Tori Lane dementă care manevrează expert trei țuke groase și lucioase, alta e să-ți folosești fantezia și să rămâi cât se poate de conștientă chiar și atunci când orgasmul preia controlul conștiinței. Ca să nu mai spun că trebuia să aprind și amărâta aia de lumânare. Aș fi putut folosi un sigiliu simplu, o propoziție a dorinței a la Austin Osman Spare (mă simțeam deja foarte deșteaptă de când studiasem cărțile Inonorei), dar până la urmă m-am hotărât să încerc un exercițiu de vizualizare. Pentru tehnica asta aveam nevoie doar de două chestii: imaginea lumânării care se aprinde la nesfârșit, în buclă, și un orgasm puternic. Și de o minune, de fapt. Eram sigură că nu o să reușesc, dar voiam să fac totuși lucrurile ca la carte.

Mi s-a părut că a trecut o veșnicie până când am deschis din nou ochii și am văzut flăcăruia dansând nepăsătoare în moțul lumânării. Îmi tremurau picioarele și-mi simțeam obrajii fierbinți, patul era puțin ud acolo unde mi se revărsase țukuma, transpirasem și în același timp știam că zâmbesc tâmp. Glonțul vibrator îmi stimulase în același timp punctul G și clitorisul, iar eu nu mai avusesem parte de așa ceva de la actorașul creț cu o mini-țukă. Omul se specializase în mânuirea femeilor până la leșin, ceea ce, dacă scoți partea cu sincopa din scenariu, era chiar mișto.

-Ai talent… E foarte bine.

Vocea părea un pic surprinsă, sau poate că am interpretat eu greșit, având în vedere că plesneam de mândrie. Aprinsesem o nenorocită de lumânare dintr-un orgasm! Oare ce mai eram în stare să fac cu țukuma mea minunată? Ce miracole mai puteam împlini? Puteam oare aduce pacea pe planetă? Puteam construi autostrăzi în România? Puteam oare schimba guvernul? Putea un clitoris mic și roz să răstoarne ordinea naturală a lucrurilor?

În noaptea aceea iar n-am mai dormit. Am plecat cu un teanc și mai mare de cărți în brațe, iar în minte îmi răsunau ultimele cuvinte spuse de Voce înainte să ies din vilă:

-De mâine în trei zile începem antrenamentul. Să fii aici la ora șase zero zero ante meridian.

Abia așteptam.

Până dimineață aprinsesem toate lumânările din casă.

Și erau din alea mici, pastilă.

%d blogeri au apreciat: